Daca maine am merge cu totii la munca desculti, am putea fi catalogati drept nebuni (poate mai putin in Australia, inteleg ca poate sa fie destul de obisnuit sa nu porti incaltaminte acolo). Eu am fost catalogat drept satanist sau nebun, sarakie sau naiba mai site cum. Partea buna este ca cei care ma cunosc nu ma judeca dupa aparente si stiu ca nu dau doi bani pe imaginea mea. Partea si mai buna este ca nici macar nu-mi pasa de cei care nu ma cunosc. Imi cumpar haine doar daca imi plac mie, nu ma intereseaza parerea cuiva pe tema. Chiar daca imagine mea poate sa fie considerata demodata, invechita, desueta, nu ma intereseaza, nu imi pasa si nu conteaza.
Si da, am avut momente cand m-am plimbat descult prin oras, este oarecum ridicol sa fie firesc lucrul asta oriune in natura (la plaja, la munte sau la ,,iarba verde") dar ridiculizat in mediul urban. La tara in Oltenia umblam de regula desculti, era ceva perfect normal si firesc. Iar incaltamintea are ca principal rol protejarea talpilor/picioarelor si umblatul descult are si unele avantaje (echilibru, forta si in anumite cazuri reducerea inflamatiilor).
Au spus-o altii mult mai bine decat mine, conteaza cel mai multe cum te vezi si cum te intelegi tu si cei dragi tie, cu tine. Va place? Bine. Nu va place? La fel de bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu