joi, 20 septembrie 2012

3 ani

Se intampla ca daca-mi pun ceva in minte, fac cum fac si pana la urma imi iese. Ii drept ca pentru unele lucruri trebuie sa trag ani de zile ca sa le scot la capat, da' fac cum fac si parca imi iese sa nu ma dau batut pana nu le scot la capat. Zic drept ca, de cand o fost vorba sa-l am pe fiu-mio, mi-am dorit sa ma las de fumat. Cand mi-o fost jumatatea mai buna ca un pinguil cu burta la gura, chiar mi-o iesit sa ma las de fumat, pacat ca doar pentru cateva luni. De atunci (adica de acum 10 ani) am tot incercat sa ma las iarasi de fumat. Chiar daca sudam peste doua pachete si jumatate (catre trei) de tigari pe zi, io tot imi faceam planuri de lupta pentru nefumat.
Am incercat tot soiul de strategii pentru nefumat, ba cu mersul pe munte a cate 20 de km fara tigari (si ce repede faceam inapoi aia 20 de km cand incepeau sa ma rontaie venele dupa nicotina), ba  puneam omi sa ma incuie in casa pe dinafara de ajungeam sa sar de la etajul doi de pe balcon pentru un fir de nicotina, ba puneam pariuri strasnice cum ca daca nu ma las de fumat, dau lazi de beri omilor (ce bune or fost) plus diverse si neprevazute. Cum perseverenta ii mama nefumatului, se face ca, dupa  o saptamana de sevraj crunta (saptamana in care as fi putut sa omor omi cat ai clipi) mi-o iesit faza cu nefumatul.
Sinngurul lucru care o contat, o fost motivarea. Cand am reusit sa ma motivez suficient, am reusit sa ma las de fumat.
Un lucru sa fie clar, aiurelile de genul - wai, cat de bine ii sa nu mai fumezi; sunt un alt om, mai frumos, mai lucios mai stralucitos; sunt  de-a dreptul niste mari aiureli. De cum m-am lasat de fumat, metabolismul meu o ajuns sa fie ceva de genul semi-hibernare, adica eram la inceput un semifleoscait  si consumam resurse de nici nu se simtea. Automat ca m-am transformat (de la 75 de kg) in ursul Baloo (la 95 de kg, jale mare), automat ca-mi vine uneori sa ma rostogolesc in loc sa pasesc. Ca o paranteza, n-am inteles niciodata tanpenia cu rusinatul pentru fumat, cum sa-ti fie rusine ca fumezi, di ce ar exista oameni care sa se rusineze pentru asa ceva?  Ma ajuta enorm de mult faptul ca, dupa varsta, as putea sa-i fiu bunic ficei mele, moasa-sa pe gheata, daca tot am facut-o, ar trebui sa apuc sa o si cresc. Asa ca, motivat sunt, de fumat nu mai fumez de trii anisori (in 15 s-or implinit parca) da' tot fumator sunt. Cum asa? In mintea mea ingusta si putina, io socotesc cat as mai avea pana sa-mi vad picii mari, si atunci, daca mai apuc, IN SFARSIT voi putea sa fumez din nou. Daca as sti in momentul asta ca se poate intampla sa dau dunga fara sa mai fumez vreo tigara, acum m-as reapuca de fumat. Nu concep sa nu ma mai bucur niciodata de tigari.
Asa ca, chiar daca n-am fumat si nu voi mai fuma o vreme, in mintea mea, tot timpul am fost fumator si, probabil ca o sa si fiu.

miercuri, 19 septembrie 2012

Zidaria

Chiar daca multi omi  cred ca zidaria casei ii mare lucru, nu-i deloc asa, asta pentru ca nici nu-s costuri mari ca manopera, nici ca materiale.
Hai sa  lamurim niste aspecte, io cu jumatatea mai buna ne facem casa de ~128 de mp, ceea ce insemna mai bine de doo apartamente cu doo camere puse cap la cap, si ceva mai mare decat un apartament cu patru camere. Daca ar fi sa pun la socoteala si beciul, atelierul de lucru si podul casei mansardabil, ii imens, pentru mine. Jur ca daca as fi avut doi baeti sau doua fete, faceam casa cu doua dormitoare, nu cu trei. Mi se pare ca-i o casa foarte mare, insa costurile de constructie sunt mult reduse datorita faptului ca mare parte din manopera imi sta in drept plus faptul ca io-s proiectant, diriginte de santier si executant. Bun, cu toate costurile astea reduse, o casa de cca 128 de mp,  ajunge sa ma coste la rosu cam 600 de milioane de lei vechi, adica pana in 14 mii de oiro si, probabil ca ma va duce, la cheie, undeva la 30k de oiro. Mie mi se pare ca-i foarte ok raportat la preturile apartamentelor, asa ca, chiar daca m-as raporta doar la cei 30k, costurile zidariei din toata treaba asta, nu reprezinta mare lucru. Pentru cei 128 de mp construiti, am achitat fix 25,8 mc de caramida. Inspirat fiind si avand techinii la dispozitie, m-o costat caramida (in iarna, pentru ca atunci am achitat-o) aproape 5700 de lei, asta ar insemna 4,2% din costurile toatale ale constructiei. Ferestrele m-or costat mai mult (Qfort, in trii straturi, d'astea). Tigla de pe acoperis ma duce cam tot pe acolo. Pentru cei care se gandesc sa-si faca casa din BCA sau BCU, gandindu-se ca economisesc ceva techini, treaba asta ii o prostie. BCA-ul ii acum pe la 230~240 mc, pe cand io am cumparat caramida in iarna cu 220 mc. 4,2% total din costurile constructiei, da? Daca BCA-ul ii mai ieftin cu 10%, raportat la pretul pentru carmanida, am veni pe la un 3,8% in loc de 4,2%, adica, am economisi undeva pe 0,4% din costul constructiei. Punem in balanta faptul ca putem sa alegem caramida portanta si am incheiat discutia, nu-i problema de a face economie ci strict de preferinte.
Bun, pe langa cei 25,8 mc de caramida mai pun 45 de saci de multibat (20,5  lei sacul), 4 mc de nisip (60 de lei mc) si ajungem ~ pe la 1160 de lei, mortarul. Daca ne apucam sa socotim diferenta de pret pentru adezivul de BCA, fierul catre ptrebuie suplimentat (BCA-ul nefiind portant) ajungem la concluzia ca mari diferente de pret n-ar fi, insa inertia termica, izolarea fonica si portanta conferite de catre o structura de caramida, nu-s de neglijat.
Inainte de a incepe zidaria, nu trebuie sa uitam de hidroizolatie, asa ca, sfat, inainte de a opta pentru cartonul bitumat, faceti bine de puneti mana pe o membrana  cu bitum aditivat cu polimeri, o sa simtiti imediat diferenta.
Am gatat zidaria, nu vad ce altceva ar putea fi spus aici, mortarul l-am facut din cel mai rezistent, dreptarul si sfoara trebuiesc sa fie mereu la indemana, asa ca, ar trebui sa iasa ceva de genul asta :


Urmeaza acoperisul.

sâmbătă, 15 septembrie 2012

Aberand

Uneori mi se intampla sa-i invidiez pe credinciosi (nu invidie rautacioasa si pizmasa ca el di ce are si io nu, ci  invidie de genul ca mi-ar placea si mie sa am), idiferent in ce cred ei, atat timp cat chiar cred si nu se indoiesc. Mereu am crezut ca credinta ori o ai, ori nu o ai, nu poti sa ti-o "cultivi", mi se pare o absuditate sa gandesti ca gata, hai sa ma fac credincios, asa ca, uneori mi se intampla sa ma framante chestiunea. Dintre framantari, n-am putut sa nu remarc faptul ca, ori pe unde si oricat de izolati ar fi trait omi, cam toti si-o facut niste zei sau dumnezie ai lor, cam toti ajungeau cumva la ideea de viata dupa moarte. Mi-ar placea sa stiu de ce moasa-sa  pe gheata nu am aflat de genul de sotietate in care se crede ca ai dat dunga, si gata, asta-i tot sau, mai bine spus, nu mai ii nimic. N-am abar si probabil ca nici nu voi avea, da tot imi ramane o intrebare, daca nu suntem in stare sa ne bucuram  in si de viata asta, la ce buna alta?

vineri, 14 septembrie 2012

In care sunt hater III negreala din cerul gurii II, ceva de genul asta sau cine-i teroristu'?

Urmare a profesiei de baza, mi se intampla sa ma bat destul de des de evenimente rutiere de ani buni de zile si, in urma grozaviilor vazute pe drumurile patriei, nu pot sa nu ma intreb si sa nu ma framant periodic despre felul in care  mor in fiecare an mii de romani.
Cu o luna sau doo in urma, auzisem in fuga calului pe la radio ca nu'sh ce atentat terorist prin moasa-sa pe gheata soldat cu moartea a (doi-trei -cinci-zece, nu mai tin minte exact cati)  catorva omi. Jale mare, apocalipsa. La fel si in trecut, manca un melc un om sau sfasia un dolfin ceva adolescent, sfarsitul la lume, cum ii posibil, vai, rahat pe pereti, hai sa ne cufurim de emotii.
Cum ii posbil asa ceva? Cum ii posibil?
Cineva de la noi din sat mi-o cerut ajutorul  pentru o prezentare  la comemorarea evenenimentelor din 11 septembrie, si m-am umplut instant de spume. Cum de-i posibil sa avem in fiecare an cate un 11 septembrie pe drumurile din Romania si sa ne lase reci chestia asta? Ma, voi sunteti sanatosi la cap ori is io anormal? Da? Bine!
Daca bine tin minte, suntem printre primii de prin iopropa cand ii vorba de numar de accidente/nr. de locuitori si daca nu chiar primii la numarul de morti  din accidente rutiere.
Cum ii posibil sa moara mii de oameni in fiecare an si sa privim lucrurile astea cu indiferenta?  Cat de ipocriti sa fim sa lesinam de ifose si sa ne cufurim tati ca wai, terorism, doi morti si patru raniti, sfarsitul lumii, si nu ne atinge faptul ca mii de oameni mor in accidente rutiere? O sa spuna multi ca una-i accidentul si alta-i atentatul. Pe moasa-sa pe gheata, la capitolul drumuri, suntem atat de in urma incat atentam noi la viata noastra, incepand de la pemisele de conducere obtinute mult mult mult prea usor, trecand pe la toti retarzii  pe care i-o dus mintea sa taie din fondurile alocate infrastructurii rutiere si sa le redirectioneze catre reviste cu sclipici, TVR sau alte  tanpenii, pe la capetele de creta care nu-s in stare sa gandeasca constructiv (nu tati, da' cei mai multi), tristi congenitali precum Andreea Paula VASS (in goana dupa capital - probabil electoral - distinsa doamna garanta fara drept de tagada faptul ca, pana in 2013 vom aveam in Ro peste 800 de km de autostrada - in conditiile date, automat plopul va face pere si rachita micsunele glazurate cu aroma de caramel ), Elena Udru, Pictor Vonta, Radu Berceanu si alti nesanatosi care cautau sa castige capital politic pe tema infrastructurii de transporturi, si nu mai vreau sa ma gandesc ca fac cheaguri pe vene. Mare pacat.



sâmbătă, 8 septembrie 2012

Placa de la cota zero

Dupa lupte seculare care au durat  aproape treizeci de zile, m-am urnit si io (ardeleneste) si m-am apucat sa scriu despre evolutia cu constructia (ca rimeaza, nu?) casei noastre. Ramasesem cu povestitul in dreptul  fudatiei, asa ca,  urmatorul pas o fost decofrarea (cam la trii zile dupa turnare am decofrat) si umplerea casetelor cu pamant (din cel  galben, nu vegetal - negru). Pentru pamant aveam doo variante, fie il cumparam, fie sapam dupa el, iar eu cum aveam in plan demult sa-mi fac beci (sub atelierul de lucru, ca nu ma incanta ideea de beci sub casa si nici ideea de a avea beci peste care sa nu fie nimic de construit - motivele mi se par clare), m-am apucat (cu negrul din dotare) de sapat 40 de mc de pamant (pe principiul muschii mei minte nu are).  L-am sapat in trei zile, io mai putin negrul mai mult, da' o iesit ca trasat (laser frate), asta inseamna ca o sa-mi fie mult mai usor la cofrat si betonat.
Am completat casetele cu pamant, in straturi (in mod normal se vine cu straturi de cca 30 cm, io avand doar 40 cm de umplut, am pus doo straturi de 20 cm), si l-am compactat. Inainte de a-l compacta, normal, pamantul trebuie udat. Io l-am udat cat m-o tinut furtunul (adica in prostie, plus ca o mai dat si cel de sus niste ploi sanatoase), dupa care l-am lasat doo trei zile sa  se zvante pentru a-l putea compacta.
Peste pamant,  se vine cu un strat de cca 10 cm de piatra sort 16/32 pentru ruperea capilaritatii (pe care  io am compactat-o, desi omii se mirau ca n-or mai vazut asa ceva, lucrul asta ii benefic, asta pentru ca, parte din piatra intra in pamant  si creaza in felul asta un strat mai dur, care  permite mai greu tasarea), dupa cum se vede.

 Banuiesc ca ati observat aparatul de spalat cu/sub  presiune (din cel pentru spalatul masinilor). Ei bine, io l-am folosit pentru spalatul 'grinzilor' din beton, vreau sa spun ca mi se pare cea mai buna metoda de a curata grinzile de pamant, iar sa torni beton peste grinzile necuratate cum trebuie, imi pare ca-i  o mare bataie de joc.



Pana aici, toate bune si simple, de aici urmeaza partea in care parerile  sunt impartite. Unii pun folie (hidroizolanta, fie normala, fie cu "crampoane"), altii polistiren iar altii nici una nici alta.  Io unul, nu vad rostul foliei atat timp cat este stratul de piatra (oricum, apa nu ajunge acolo) insa sunt pro polistiren, si asta din doo motive: primul si cel mai important, termoizolarea se face mai cu folos la partea mai rece, secundo, polistirenul  pe interior, sub sapa de egalizare,  poate favoriza aparitia fisurilor in sapa. Acestea fiind spuse, am  purces la motarea polistirenului extrudat (fiind vorba de beton peste, ii calar di ce nu expandat)  - nu din cel lucios ci din cel rugos (asta in cazul in care pamantul se  taseaza in timp sub fundatie, de obicei se)  ca sa ramana "lipit" de placa - dupa care am venit cu plasa de buzau  de diametru 6 mm peste. Multi merg pe ideea de a monta plasa de diametru 4 mm pentru a face economie, lucru cu care nu sunt de acord, asta pentru ca:  - raportata  la  costurile totale ale casei, economia aia ii un mic cacat, iar in placa nu mai poti sa umbli sa mai pui  mai apoi, - plasa de buzau de 4 mm ti-o indoi numa uitandu-ma la ea, daramite sa  pun degetul pe dansa, iar faptul ca, orice ar fi si oricat de bine ai compacta pamantul , in timp, tot se taseaza sub placa, duce la ideea ca placa trebuie sa preia toate solicitarile.
Plasa am legat-o din doo in doo ochiuri  in dreptul petrecerilor (iar de petrecut se petrece cate 20 de cm, adica tot doo ochiuri), rezultatul final aratand ceva de genul asta:


Pentru ca polistirenul extrudat nu 'tinea' distantierii (presiune prea mare pe suprafata prea minca) care reglau  distanta plasei de buzau fata de piatra, am pus distantierii pe cate o bucatica de polistiren (bucatica in care se infundau distantierii), bucatica de polistiren care nu se mai 'infunda' in placa de polistiren extrudat, dupa cum se vede:



Dupa care, o urmat turanare placii, in mod normal   ii suficient un B150, io am mers pe B200, diferenta de pret (la statia de betoane)  fiind doar de 10 lei pe mc. Placa am turnat-o de grosime medie 12 cm si o fost destul de usor de intins (ca am avut 15 mc de beton),  in trei oameni am terminat totul cam in doo ore.
Cam dupa 4 ore de la turnare m-am apucat sa o ud (pentru a limitat aparitia fisurilor din placa), lucrul asta facandu-se normal din trei in trei ore, atat ca fiind foarte cald si neavand  mare lucru de facut prin zona,  m-am jucat cu apa mult mai des, si asta timp de patru zile .
Iaca rezultatul:



Dupa ce am lasat betonul sa se intareasca (io am mers pe doua saptamani,  aia care se apuca dupa doo zile de zidit, mi se pare ca nu tin la ce lasa in urma lor), ne-am apucat de zidit, iar acum mai avem putin si ne apucam de turnatul centurilor si de acoperis, dar despre toate astea, poate alta data.
As fi bagat mai multe detalii, atat ca mi se pare ca-s maruntisuri pe care le stie toata lume si ca  nu si-ar avea rostul.