Unde se vede ca sunt ipocrit

Inca de mic am avut mari probleme cu ai mei pe motive de ,,animale". In clasa I-a aveam caine (da, in puii mei, de abia ce invatasem sa-mi sterg mucii fara sa ii intind pe toata maneca si gata, pac, aveam canine), arata ca o corcitura de foxterrier cu par scurt, alb cu negru, doar ca nu avea deloc temperamentul unui terrier, era mai bland, mai linistit, l-am gasit de cand era cat un pui de sobolan, rupt de foame.

Nu poti sa te uiti la ,,Pistruiatul" si sa nu vrei sa ai un caine pe care sa-l cheme ,,Calu". Bine, pe al nostru (l-am crescut eu si cu prietenul meu cel mai bun cu care am crescut de la 6 ani pana la 18) il chema Calutu, deh, talie mica. I-am facut o cusca din scanduri si placaje in spatele blocurilor, aveam grija de el sa aiba manacare si apa si am inceput sa il dresam, comenzi simple: sezi, culcat, asteapta, hotul! Vecinii milosi ni l-au otravit de trei ori, de doua ori cu sticla pisata de se pisa bietul calutu numai sange. A treia oara avea deja bietul 3 ani, cred ca a fost otravit cu soricioaica, a murit in cateva ore. Am bocit trei zile dupa ce l-am ingropat.

Pe langa faptul ca la tara bunicul avea cai, vaci, iepuri si oi (ce mai rageam si mugeam cand taiau mieii, eram cat se poate de prost si de enervant), am mai venit si eu cu portumbei, voiajoiri, jucatori de Galati/Komarom/Ardeal, voltati, King(i), Frillback (creti) si naiba mai stie ce. Bonus, avem pesti de acvariu si orice soparla sau sarpe gaseam pe afara, top cu ei in casa la acvarii. Am crescut ciobanesti germani, dog german, Dobermann, Collie, Schnauzer si Caniche. Eram in stare sa imi cheltui toate resursele (timp si bani) ca sa am grija de animale si intr-o vreme ma visam medic veterinar.

Plecarea la facultate a insemnat in mare parte sa renunt sa ma mai ocup de animale, o buna parte din timpul facultatii am si muncit si oricum nu as fi avut timp de animale, si nici loc. Am ramas doar cu o femela de Collie acasa la care tineam ca la ochii din cap si de fiecare data cand ajungeam pe acasa de la facultate, era fericire maxima pe noi, plimbari prin padure cat cuprinde.

Apoi, dupa ce am terminat scoala si m-am mutat la casa, mi-am luat din nou cini, pisici si pasari, nu porumbei ci bibilici, rate si gaini. Pasarile mai mult pentru copii, sa nu trebuiasca sa rontaie boracii pui de la magazin, plini de antibiotice si tot felul de mizerii, asa ca de vreo 15 ani casapesc peste 100 de pasari in fiecare an. De vreo 7 ani am gasit pe cineva sa se ocupe, ca imi era din ce in ce mai mila sa le sacrific, iar jumulitul e moartea pasiunii.

Printre gaini am si cateva Brahma si mi-au cazut si closti. Am facut eu socoteala si cam se fac deja 21 de zile si nici un ou nu dadea semne ca ar fi de eclozat, asa ca am spart unul sa vad daca le mai tin sub closca sau nu. Probabil ca a lasat ouale de mai multe ori neincalzite mai mult de o jumatate de ora, pentru ca sunt clar cu 2-3 zile in intarziere, insa avea un puisor gri format, doar ca idiotul de mine a trebuit sa verifice, asa ca l-am condamnat la moarte. Cred ca s-a stins in 2-3 secunde, pentru ca l-am scos prea repede din ou si toata ziua am fost maximum de uracios si mai aveam putin si pisam ochii ca o fetita sclifosita. Chiar daca ar fi trait puisorul ala, in principiu, peste cateva luni l-as fi pus la cuptor sau pe gratar. Patasti.

Si oricat de dragi mi-ar fi mie animalele, nu pot sa nu remarc cat suntem de ipocriti. Pe de o parte, le mancam sau le oferim ca mancare animaleor noastre de companie (caini si pisicile tot carne mananca,da?). Si apoi pisam ochii ca mvai, a murit puisorul/mielul/iedul/rata sau porcul. Dar gustosi, dupa ce am bocit regulamentar.

Partea asta cu iopcrizia m-a zgariat pe retina si la Muian Vasilescu, bloggerul care scria (eronat) ca s-a dat prima amenda pentru abandonul unui canine - era vorba de fapt de un pitbull care nu era luat in evidenta, dar conteaza mai putin. Iar boul de MV mugea sus si tare la vremea respectiva ca el pune mai presus animalele decat oamenii. Mie imi da cu virgula, daca sunt dihanii capabile sa ucida oameni si sa-i manance, eu nu concep. Si sub nici o forma nu pot sa concep si sa accept semnul de mai mare sau egal pentru un animal cand il compari cu un om, oricat de jigodie ar fi omul ala.

Recunosc ca nu-l mai citesc de ani de zile pe MV, dar am fost tras de maneca pentru ca a recidivat cu: ,,Nu pun nici mai presus, nici mai prejos, ci pun semnul egal între animalul care stă că mine în casă și copilul care mi s-a născut" si ,,E ca și cum ai vrea să-ți abandonezi copilul sau unul dintre părinți'' - egal cu donatie animal/pet. Din ce spune gibonul, isi pune copiii la acelasi nivel cu animalele din casa (ce mi-e hamster, ce mi-e borac, tot aia), dar daca e vorba de oameni pe care nu ii cunoaste, acolo primeaza animalele pe modelul ,,Da, repet, sunt un nenorocit care pune animalele înaintea oamenilor și n-am nicio problemă cu asta.". Eu nu am avut nici o problema sa chem veterinarul in secunda numarul unu in care cainele parintilor a muscat-o pe mama (agresiv, teritorial). Inteleg ca Muian Vasilescu ar alege oricand sa salveze un pitbull daca s-ar pune in balanta cu soarta unui copil. Si apoi te miri de ce panselutele astea sclifosite sunt luate la pula, ii clar ca le lispesc cateva luni de trai la tara, sa traiasca fix numa' din ce produc. Sa creasca un porc pana il fac de 200 de kg si apoi sa il injungie, sa-l transeze si sa pregateasca toate partile (sarat, afumat, uscat, garnita) in asa fel incat sa ii tina un an. Sau un miel/vitel. Sa casapeasca cate o gaina sau o rata tot la 3 zile. Sa starpesca dihori, vulpi si sobolani. Sa creasca ratuste de mici, de la o zi, cand sunt maximum de dragalase, pana le pun la cuptor sau pe varza.

Cat de ipocrit sa fii sa spui ca animalul = copilul tau, in timp ce chelfani un burger? Pe bune? Serios? Vai de PLM! Fara discutii mi-as sacrifica animalele in secunda numarul unu daca s-ar pune in balanta sanatatea copilului meu. Pe modelul Labis, mananc si plang. Mananc!

Primiti cu impozitarea?

Dupa lupte seculare care au durat mai mult de 5 ani, am prins si eu doua saptamani de CO legate. Bine, una si ceva in 2025 si cealalta in 2026 dar asta conteaza mai putnin, e ok si cu o saptamana de CO pentru 2025, iar daca am inceput 2026 direct cu o saptamana de CO, cred ca sunt sanse mari sa bat recorduri anul asta la zile de CO. As mai vrea macar una, dar nu ma lasa colegii si nici colaboratorii, patasti!

Partea cea mai buna din CO o fost timpul petrecut cu jumatatea mai buna si boracii, ca mic bonus o fost faptul ca Sirionul cumparat este intr-o stare foarte buna, fara rugina, protectie anticoroziva chiar si dedesubtul masinii, toba noua, suporti motor noi, doua randuri de anvelope dot 2024 ambele, nu consuma ulei si se comporta foarte bine la drum. Urmeaza sa il inmatriculez in ro, RAR, asigurare, impozit. Great success!

Legat de impozite, am dat si eu o geana pe ghiseul.ro, in satul unde locuiesc au aparut calculatiile, in celelalte trei localitati pe unde mai avem de platit impozite, plua, cred ca inca mai calculeaza bieti. Daca anul trecut am platit pentru casa si teren vreo 650 si ceva de lei, anul asta sunt pe la 1.100 de lei - unde casa imi apare ca valoare 772 mii lei - valoarea de impozitare fiind de 0.1% respectiv 772 lei casa si vreo 430 lei terenul (bine, mai apare in calculatie bonificatia de -10% si asa se ajunge la cei 1100). Meh, casa mi-o socotisem pe la 100 k - max 110k euro, vad ca e supraevaluata de catre primarie binisor cu un ~ 50% (terenul ar fi vreo 45k, dar asta conteaza mai putin).

Daca bine retin, exista posibilitatea sa evaluezi casa (cu un evaluator autorizat ANEVAR) si impozitul sa fie platit in urmatorii 5 ani la valoarea stabilita de catre evaluator. Evaluarea ar fi cca 500 de lei, asta inseamna ca daca se face corect, la valoarea reala, pe termen de 5 ani as economisi undeva la 700 de lei, asa ca pentru 140 de lei/an ma mai gandesc daca se justifica efortul. Pentru ca daca imi fac calculele, cresterea cu 450 de lei a impozitului anual nu ma atinge nici cat negru sub unghie comparativ cu cresterea impozitului pe profit, pe dividende si cresterile de la CASS. Cand platesti in plus cateva zeci de mii de lei bune pe impozite/dari pentru SRL, 450 de lei parca nu mai reprezinta nici macar o piscatura de tantar in ecuatie.

Cresterea impozitului pe locuinte o vad in felul urmator (posibil sa gresesc, mai ales ca ma bazez strict pe observatiile mele), este la fel cu apa in localitatile mici din mediul rural. De multi ani sunt multi primari care tin apa la preturi derizorii - 2-3 lei/mc, iar asta inseamna ca apa este ,,subventionata" - primaria plateste o parte din cheltuilile de operare si merge pe minus cu serviciul de apa, dar isi asigura intr-o anumita masura suportul si sprijinul cetatenilor. In momentul in care primariile nu isi mai permit sa mearga pe minus, atunci aduc pretul pentru apa mai aproape de cel real.

Cam asa se intampla intr-o mare masura cu bugetele UAT-urilor, primesc anual alocari bugetare ca sa acopere costurile pentru functionare si eventual cofinantarile pentru investitii. Cresterea impozitelor (pentru mine) este echivalentul cu aducerea pretului apei la valoarea apropiata de necesarul pentru functionare, si asa cum nu mai iei din banii primarieie pentru apa (sau iei mai putin), in principiu, la fel ar trebui sa se intample cu alocarile bugetare anuale catre UAT-uri, sub forma ca poate se mai descurca si cu ce colecteaza.

Nu ai cum sa asiguri si sa dezvolti infrastructura unei localitati cu maruntis, mai ales in conditiile in care sunt UAT-uri mici care nu pot sa asigure plata salariilor angajatilor din primarie cu banii colectati de pe impozite. Nu ai cum sa ai pretentii legate de dezvoltarea urbana cu bani de seminte.

Teoretic, in urma cresterilor valorilor pentru impozitele pe locuinte, terenuri si auto, in timp, ar trebui sa vedem si sa beneficiem de imbunatatirea serviciilor publice (sanatate, educatie, infrastructura samd), practic, lucrurile acestea se vor vedea mai ales (sau doar) in localitatile unde edilii sunt ce trebuie, au coloana si stiu sa faca administratie publica.

Nu ma deranjeaza ca platesc anul acesta (cred ca) in total cu maximum 1 mie lei mai mult pentru impozite locuinte, terenuri si auto (nu ma simt jecmanit), daca in timp s-ar si vedea imbunatatiri, cred ca ne-am apropia de normalitate.

Ma deranjeaza in schimb modificarile fiscale facute pe genunchi, ordonantele ,,trenulet" date de regula in decembrie, cand nu mai ai timp sa corectezi ceva fiscal, futerea de la sfarsit de an, felul in care ni se dau socotelile peste cap aproape de fiecare data in ultimii trei ani. Operezi tot anul cu niste preturi, iti faci niste calcule de costuri si beneficii, dupa care, in decembrie, vine statul si spune ca nu-ti mai ia 3% ci 16%. Pai duceti-va-n pula mea de guvernanti de cacat, de japite infecte, de plosnite, capuse si sugative rupte de realitate, de ce pizda mamelor voastre nu de spuneti din ianuarie sau din iunie ca mai luati o un rand de taxe de pe noi, ca sa avem timp sa intram si noi in parametrii aia de functionare? Nu asa ar fi normal? Sa nu mai spun ca normalitatea ar fi sa avem predictibilitate si un mediu de afaceri stabil? In Romania sa existe asa ceva? Mvai, exclus!

Asta este, m-a sunat un fost coleg de facultate, disperat, ca daca a avut CA de sub 250k euro in 2025 dar in 31 decembrie a avut peste 100k euro, gata, il trec direct la impozit pe profit 16% + 16% impozit pe dividende + CASS pe dividende. Dap, i-am confirmat, sunt in aceeasi situatie, de curand am aflat si eu, bine, nu e ca si cum nu m-as fi asteptat, m-am pregatit pentru trecerea la impozit pe profit ceva mai tarziu, dar ma descurc si cu ea de la 1 ian 2026. Asta in conditiile in care am contracte in derulare din 2022, pe cand aveam impozit 1% pe venit si 5% pe dividende. Inteleg ca la el e mai nasoala treba, ori baga firma in insolventa ori vine cu bani de acasa, iar chestia cu cresterea impozitului pe proprietati, la ora actuala, e cea mai mica problema si pentru el.

Pentru o cifra de afaceri similara cu anii trecuti, sa patesc mai mult catre stat (fara sa mai pun si angajatii) cu cca 80 ~ 90 mii lei, nu-i usor si presupune anumite modificari (inclusiv cresterea preturilor) ca sa mai pot functiona profitabil, asa ca facem ce tine de noi sa ne aliniem cu noile politici fiscale si ne biciuim ca niste magari silitori ce suntem ca sa adunam birurile catre imparatie, cu speranta ca birurile acelea nu vor fi praduite in cel mai slinos mod cu putinta. Bine, speranta aia ii lesinata in papusoi biata, plina de herpes si sifilis, iar sansele sa supravietuiasca cred ca sunt mai mici decat cele de a castiga la 6 din 49.