Asta in timp ce am pe cartea de munca 18 ani vechime ca angajat, incepand cu muncitor necalificat si pana la director judetean cu pest 100 de oameni in subrodine. Asa ca am experienta si ca angajat si ca administrator de firma, cat de cat inteleg din amandoua cate ceva.
Imi este ceva mai greu putin sa pricep de ce se plang si unii si altii. Pot sa inteleg de ce te plangi pe moment, esti nervos, frustrat sau te simti nedreptatit, te descarci cumva de sentimentele care te framanta sau te apasa, defulezi si aia este, te simti mai usor, mai liber si mai stralucitor, plm. Dar sa te plangi tot timpul de asa ceva, mi se pare mizerie infecta si futila care nu produce nimic bun. Patronii? Sunt rai, maica, sug sangele boborului, se imbogatesc pe spinarea angajatilor! Angajatii, pai sunt lenesi, mint, pupincuristi, fura, lustruiesc menta si nu isi merita salariul. Dupa umila parere, toate astea sunt doar niste mizerii inutile.
De ce se ajunge in situatia asta? Pentru ca sunt prosti si unii si altii, pentru ca se complac sau pentru ca trag mata de coada si nu au tupeul sa ia taurul de coarne. La inceput, se fac niste promisiuni (unii le numesc contracte - tu promiti ca faci XYZ, eu promit ca fac ABC). Doar ca, uneori, acele promisiuni au probleme serioase de formulare, devin foarte interpretabile, macar pentru una dintre parti. Si in momentul in care promisiunea nu mai este atragatoare sau acceptabila, ar trebui ca ea sa inceteze. Fara discutii, fara negocieri. Eu asa am procedat si asa cred ca este cel mai corect (pentru toate partile) sa se procedeze. Nu-ti convine? La revedere! Nu poti sa faci lucrul asta cu un functionar public, de regula doar dupa trei ani cu calificative negative poti sa desfaci contrctul unui functionar public, altfel, este extrem de greu sa disponibilizezi un functionar public - dar astea sunt exceptiile si lasam functionarii publici pentru alta data.
Inteleg ca fiind administrator de firma, trebuie sa fii mai responsabil decat un angajat, asta cel putin daca inchei un contract de munca pe o perioada nedeterminata. In baza acelui contract, angajatul se poate inhama la un credit la banca pe o perioada lunga, banzandu-se pe acea perioada nedeterminata (care este uneori rezolvata cu salarii compensatorii samd). Tocmai pe motivul asta, am un colaborator care incheie doar contracte anuale. Omul s-a intalnit de cateva ori cu doamna cu coasa si isi face planurile de viitor putin altcumva. Se termina anul, hai sa vedem daca reinoim contractul. Hai sa vedem daca mai tin firma inca un an sau o inchid, ca nu sunt obligat sa mor cu firma de gat.
Cam asta a fost si motivul pentru care am muncit singur in firma din 2015 pana in 2021. Nu am vrut sa fiu responsabil pentru siguranta financiara a angajatilor. Am fost un fel de 5 in 1, am avut noroc ca stiam foarte bine si devize, partea de programe de proiectare, legislatie in domeniul constructiilor, ceva contabilitate si partea de executie in teren pentru dirigentia de santier. Am centrat, tras la poarta si aparat, eu am servit si eu am primit cel putin 6 ani de zile. Asta in timp ce unii radeau de mine, ca ce patron sunt eu de muncesc singur pana imi sar capacele.
Pot sa spun ca am fost norocos, am stiut ca nu o sa pot sa duc lucrurile la nesfarsit muncind ca boul in jug, asa ca am angajat, in prima faza un pensionar si o colega foarte tanara - cu ceva experienta pe partea de devize. Daca pe tip il cunosteam cat de cat, stiam ca e serios si ca are habar de meserie, despre respectiva colega nu stiam nimic, dar nimic nimic. Tipa a spus clar ca pleca de la locul de munca pe motive de director (politic numit, cum alfel) tampit, ca vine la mine sau nu, ea de plecat tot pleaca de la vechea firma (asumata!). Asa ca am facut o promisiune, vine la mine pentru o perioada de 6 luni, de proba.
Si jur ca in cele 6 luni am vrut sa ii spun de mai multe ori sa incheiem colaborarea, ne pierdeam timpul. Din fericire, nu am facut-o, mereu am mai acordat inca o sansa, mereu am cautat sa imbunatatesc lucrurile. Cam dupa un an, a inceput sa prinda lucrurile si sa munceasca eficient, cel putin la nivelul in care sa isi scoata salariu si sa nu mai merg in pierdere cu ea. Serios, primul an am pierdut bani cu ambii. Si ca sa fie lucrurile ok, cam dupa un an, cand a inceput sa inteleaga lucrurile si sa fie eficienta, au venit altii si i-au facut oferte salariale mai bune decat ce avea la mine. Din fericire, a preferat sa ramana.
Cand a venit vorba de contracte, i-am pus sa-si faca singuri contractele. Eu am stabilit doar nivelul salarial, in rest, clauze, obligatii si raspunderi, le-am dat mana libera. Concediu, libere, suplimetare, au avutde ales. M-am tinut de contractele acelea cu sfintenie. Am platit salariile si contributiile la timp. Am plusat si extra contracte, ca mod de apreciere.
I-am ajutat pe ambii cu problemele personale (chirii, sanatate, procese, cumparat locuinta samd). Desi nu am prevazut asa ceva in contracte - le-am pus la dispozitie masini de serviciu, cu toate cheltuielile la mine (asigurari, revizii si carburant, carburant inclusiv pentru deplasarile in scop personal).
Am avut grija sa le maresc in permanenta salariile. Fata de 2021, suntem la dublu, chiar daca inflatia nu este 100% din 2021 si pana acum, dar ne merge bine si este normal sa tin cont de aspectul asta. Colega a primit anul acesta si dividende aferente anului 2024 si a primit in fiecare an (cumulate) prime care depsesc cel putin doua salarii.
Ne spunem tot ce gresim, incercam sa invatam si din greseli si sa fim din ce in ce mai buni. Am invatat-o sa-si faca PFA, i-am dat cotrnacte pe PFA-ul ei si o invat cum sa le gestioneze si cum sa solutioneze problemele aparute. O prezint beneficiarilor, verificatorilor si colaboratorilor. Sper ca in 3 max. 4 ani sa fie ea administratorul firmelor mele. Colegul are PFA-ul lui si ii dau si lui contracte separat pe langa partea de coalborare. Anul trecut ne-am mutat din sediul inchiriat intr-o cladire proprie. Banii economisiti de pe chirie, au intrat in salariile colegilor.
Si din toata treaba asta, ei au concediu cate 28 de zile, lucru pe care eu nu mi l-am permis pana acum. Ei termina programul la ora 16:30, eu termin de multe ori la ora 22. Dar de fiecare data cand am avut de tras tare, i-am intrebat daca pot sa vina sa faca suplimentare (platite dublu, fara discutii). De cele mai multe ori au putut, dar daca au fost probleme personale, am tras tare si singur.
Si in cei 20 de ani in care am tras impreuna cu jumatatea mai buna pentru firma noastra, cand am reparat si pregatit zeci de mii de PC-uri, sau cand am facut sute de proiecte si verificat zeci de lucrari, mereu am aflat ca sunt o jigodie si ca sug sangele si seva boborului, ca un patron nemernic si nesimtit ce eram eu.
O multime de puleti imi explicatu ca patronii: - isi iau merc, porsche sau Bemeweu (n-am avut asa ceva, nici eu, nici doamna, dar probabil ca o sa luam un Mercedes, sa jucam si noi, regulamentar, in liga care trebuie)
- dau bani de salariu la plic nu platesc contributiile (un angajat mi-a propus candva varianta asta, i-am spus ca prefer sa o aiba mare - pensia, zic, am fost mereu cu contributiile la zi, chiar si cand nu am avut bani in firma si am platit luni intregi salariile si contributiile din buzunarul prorpiu)
- dau salariu minim pe economie sau nu-ti maresc salariul cu anii (nici eu nici doamna nu am avut vreodata un angajat cu salariu minim, dimpotriva, salariile le-am actualizat de regula de doua ori/an)
- nu fac nimic, mai mult incurca decat ajuta (nimic mai fals, pana acum si eu si doamna am avut ani intregi in care am dus munca de pe firme singuri, eu stiu sa fac tot ce fac angajatii mei, ei nu stiu sa faca tot ce stiu eu sa fac, la fel si in cazul jumatatii)
- patronii au amante, amanti (bai, de ce? aici am o problema, ca n-am avut, nu am si imi place sa cred ca doamna-i tot asa)
- te pun sa muncesti suplimentar, nu respecta zilele de concediu (din 2015 pana acum, sunt sigur ca am avut sub 10 zile libere / an, concediu nu am, ca nu sunt angajat LOL, dar angajatii nostri si-au luat toate zilele de concediu si uneori si in plus, pentru probleme mai delicate)
- isi bat nevestele, amantele (ce? cine? ma declar confuz, nu inteleg de unde asa idei)
- fac evaziune fiscala (eu nu lucrez cu cash, doar facturi-totul trece prin e-factura, rulez banii prin trezorerie, fiscul are control 100% pe banii mei, la fel si jumatatea mai buna)
Mai sunt multe aspecte puse in carca patronilor, parte dintre ele adevarate si justificate pentru unii dintre patroni. Dar fix patronii aia ar trebui taxati si blamanti, aia care fac mizerii. Nu ai concediu, pleci in secunda 2 din firma si faci si sesizare la ITM. Nu iti primesti drepturile salariale, pleci instatnt si sesisezi si ANAF-ul. Asta trebuie facut, nu continuata relatia de colaborare abuz, pentru ca, daca patronii aia se comporta ca niste jigodii, nu se vor schimba. Orice relatie abuziva ar trebui intrerupta de urgenta. Asta este arma angajatului, asta este cartea lui, si cartea asta am jucat-o ori de cate ori a fost cazul.
Cand am plecat din functia de inspector, aveam colegi din alte judete care se mirau de ce am plecat, ce daca pute putin, macar era caldut. Colegii de judet stiau de ce am plecat, unul dintre ei a plecat la randul lui la putin timp dupa mine, am colaborat si mai colaborez cu el in privat, dar celorlalti le-a fost mai comod sa ramana, suportau duhoarea si era ok, dadeau cu cardul la sfarsitul lunii si erau multumiti.
Sunt si oameni care nu se bazeza foarte mult pe fortele prorprii si nu au curajul sa plece dintr-o firma in momentul in care nu le mai convine. Ok, inteleg, nu toti au puterea sa spuna STOP in momentul in care nu le mai convine, dar hei, macar incepi sa cauti ceva in alta parte, nu pisi ochii ca nu-ti convine patronul si politica firmei.
Bun, pot sa inteleg daca sunt rate pentru rude cu probleme de sanatate, e cam greu sa iesi dintr-o asfel de relatie abuziva cand ai oameni care depind de tine. Dar daca sunt rate la casa, la masia, telefoane sau mai stiu eu ce miniuni, am plecat instant, fara discutii, fara preaviz, fara nimic. Mars ma! Nu-mi convine, nu ma tine nimeni cu forta sclav pe plantatie. Mai ales daca ma bazez pe mine, ca sunt bun, ca stiu ceva, ca sunt in stare sa aduc plusvaloare. Daca sunt bun, imediat imi gasesc alt loc de munca sau, de ce nu, ma fac chiar eu patron, nu? Nu. Preferam sa ne plangem, reeeeeeeeee, ptraonii ie rai, maica, nu ne merita!
Asa este, sunt cazuri in care administratorii sunt niste jigodii care au prins o conjuctura favorabila si chiar isi bat joc de unii angajati, dar vinovate sunt ambele parti in egala masura, o parte pentru ca profita si cealalta pentru ca accepta. Plecati, plecati in secunda 1, plecati de indata ce stiti ca sunteti nedrpeptatiti, nu acceptati asa ceva, pentru ca daca acceptati, va deveni normalitate. Daca va bazati pe ceva, sigur puteti sa gasiti un loc de munca unde sa fiti respectati sau, si mai bine, plecati pe cont propriu. Niciodata nu am muncit ca angajat ca si cum am muncit pe cont propriu. Atat timp cat faceti bine ceea ce faceti, sa nu va fie niciodata frica sa plecati de la un loc de munca unde sunteti nedreptatiti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu