miercuri, 17 octombrie 2012

Amestecate V

Cam de doo saptamani sunt in criza de timp. Da' serios, nu oricum. Pe de o parte imi cheltuiesc timpul cu munca la 90 de km de casa  (naveta, moasa-sa pe gheata, oboseala), pe de alta parte alerg cu jumatatea mai buna pe la doctori, (o facut o litotritie, apoi o colica renala in combinatie cu o infectie la rinichi si urmeaza sa mai faca inca o litotritie, maruntisuri d'astea de ne mai coloreaza veata) iar ce-mi mai ramane incerc sa-l dramuiesc intre constructia casei, computere si pitici. Cum ii posibil asa ceva? Sa ajungem sa nu mai avem timp pentru noi? Mi se pare cat se poate de trist.
As fi vrut sa fie pe bune tricoul dinjos  dar, din pacate, de cand l-am primit, nu prea am mai avut timp, urmeaza sa recuperez.

As fi vrut sa pot sa-mi pun ordine in argumentele care  ma fac sa cred ca lucrurule nu vor merge niciodata cum trebuie in coltul asta de lume, as fi vrut sa spun cum nu sunt, as fi vrut caut sa inteleg daca intr-adevar ne-am pierdut mare parte din ceea ce inseamna verticalitate in goana dupa profit si mi-ar fi placut sa le pun la vedere intr-un mod simplu si clar. Poate altadata.
Am impresia ca, in ultima vreme, mai mult decat de obicei, ma framant mult, prost si fara rost. Culmea ii ca ma framant pentru ca mi se pare ca ne framantam prea mult fara rost. Nu-s sigur ca are logica ce spun.
Cine stie, poate  pana la urma o sa ajung sa scriu  - asa cum frumos spunea cineva - despre cum si cate cafele am baut pe zi. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu