Eu fugeam, noi fugem

Spre surprinderea mea, am descoperit in utlima perioada de timp ca am cativa cunoscuti care sustin AUR / George Simion. Ii cunosc destul de bine si stiu sigur ca unii dintre ei resusesc sa fie la multe capitole mai isteti decat mine, iar la cultura generala sterg pe jos cu mine intr-un hal. Asa ca am incercat sa inteleg care sunt motivele, daca sunt argumente, am discutat si am citit cat am reusit sa cuprind pe tema asta.

Pot sa inteleg faptul ca toti sunt satui de PSD si PNL, nici USR-ul nu o duce bine, mai ales dupa ineptiile regurgitate de doamna Lasconi, aici ma regasesc, daca as putea sa ajut ca aceste partide sa ajunga la cosul de gunoi al istoriei, nu as ezita. Oarecum ironic este faptul ca am intalnit primari buni si din PSD, PNL si USR, dar dansii sunt cei care de obicei fac ceva pentru comunitatile unde sunt alesi, iar la nivel inalt, parerea lor nu prea conteaza. Asa ca da, inteleg nevoia de schimbare, inteleg ca oamenii s-au saturat de PSD, PNL si USR si vor altceva. Iar acest altceva inteleg ca a venit sub forma lui Calin Georgescu, George Simion/AUR, POT si/sau SOS.

Pot sa inteleg si faptul ca politicile Europei frizeaza ridicolul nu de putine ori iar Ursula von der Leyen este o vaca infecta.

Asa ca, inarmat cu multa rabdare, am incercat sa ma dezbrac de orice fel de prejudecati si i-am luat la rand (excepand SOS, acolo chiar nu am de ce sa-mi pierd timpul) pe partea cu studiul.

George Simion - oricat de mult am incercat sa il ascult, sa-l urmaresc, nu am reusit sa scap de imaginea de ghertoi, de golan, de gargaragiu care bate campii. Imi vine sa vomit de fiecare data cand bate campii cu lupta pentru libertate si sacrificiile pentru poporul demn. Care libertate, demnentule? Care popor demn, idiotule? Cireasa de pe coliva, este atat de mizerabil incat il baga si (el) pe Dumnezeu in politica. Bai dementilor, Dumnezeu, oricare ar fi el, nu face politica si nu are nici o treaba cu politica!

Oarecum surprinzator cum s-a dezis de Calin Georgescu ca mai apoi sa-l netezeasca frumos, pentru niscaiva capital politic. Aici e la egalitate, nici ceilalti din tabara PSD, PNL si USR nu sunt straini de astfel de practici.

Calin Georgescu - aici ar trebui sa primesc un premiu pentru rabadarea cu care am urmarit aproape doua ore de elucubratii sinistre, cu stari alternante de ras isteric si senzatie de voma. Omul este trimisul lui Dumnezeu pe pamant, lumina si mantuitorul neamului (al poporului sublim! sic! fmm), prieten cu serpilienii si cunoscatorul aurului monoatomic. La geometria sacra a plametei aproape am lesinat de ras.

Pot sa spun ca aici am fost dezarmat de faptul ca in 2024 au fost atat de multi oameni care s-au gandit ca pot fi reprezentati de un sonat ca CG. Iar in 2025 turul 1, am ramas si mai socat de faptul ca am putut sa avem o harta aurie, cu ajutorul lui CG. Asta in conditiile in care CG si GS tinteau acelasi electorat. O spun cu toata sinceriatatea, orice om care s-ar fi asociat cu Calin Gerogescu, ar fi fost in ochii mei ori un dement ori un om fara scrupule. Orice om care care dispune de un minim de gandire critica, este in stare sa vada dincolo de cacaturile sinistre si infecte ale lui CG. Iar in momentul in care tu, George Simion, vii si spui ca il sustii pe CG, pai in momentul ala esti o nulitate in ochii mei, o mizerie de om.

Cu toate astea, sunt oameni deosebit de inteligenti care nu au tinut cont de ineptiile si enormitatile lui CG si au facut ce au putut si ce au stiut ca sa-l sustina pe Simion. O doamna, expert tehnic si doctorand, extrem de inteligenta si cultivata, a marturisit ca pentru dansa, un partid care sustine valorile crestine si familia traditionala, este ca o gura de aer proaspat. Pentru ca ii este sila de PSD/PNL (inteleg si de ce), fiind singura alternativa, chiar daca nu este multumita de optiune, prefera sa ignore golanul din fruntea partidului AUR precum si dementul monoatomic, si sa voteze pentru putinele valori care i-au mai ramas si care considera ca o reprezinta. Si cand respectiva doamna a precizat ca prefera sa-si piarda si libertatile si stabilitatea financiara, am realizat ca intelege destul de bine situatia, doar ca nu ii mai pasa, ar face orice ca sa ii schimbe pe cei care au hotarat sa ingroape victimele (inclusiv pe sotul dansei) SARS-COV2, in saci de plastic.

In pandemie s-au dispus multe masuri aberante, masuri pentru care se poate considera ca nu va plati nimeni. Dimpotriva, de platit se vor plati, nu neaparat de catre cei care au dispus acele masuri, dar le platim cu totii. Iar unul dintre efecte este ca cei afectati direct nu uita, nu iarta, si vor sa se compenseze.

Mi se pare dureros ca multi dintre noi am fost adusi in situatii similare. Cand nu iti mai pasa si vrei sa dai cu orice pret foc tarii. Poate ca daca as fi fost tanar si fara familie, as fi fost dispus sa dau foc tarii. Dar nu in halul asta si cu ideea ca putem sa reconstruim ceva pe locul ramas.

Sa te uiti in gura lui Calin Georgescu, sa ii sorbi ineptiile cu nanocipurile din Pepsi si Fanta pentru ca apoi sa repeti ca un robotel stricat ,,Galin Georgesu presedinte!", mi se pare greu de cuprins cu mintea, dar deja parca suntem in Idiocracy, suntem in realitatea unde gadirea critica le este straina multora.

Pentru faptul ca AUR l-au luat in brate pe un sonat ca CG, sunt niste mizerabili in ochii mei, niste mizerabili care incearca sa isi construiasca totul pe suferinta unor oameni care s-au saturat sa fie furati si mintiti.

Marius Lulea, are momente in care este coerent si reuseste sa evidentieze niste probleme reale, probleme de care ar trebui sa tina cont cei care vor guverna. Apoi il baga si el pe Dumnezeu la inaintare, impreuna cu Calin Georgescu (si Gheorghe Zamfir in fundal), parte la care realizez din nou ca e doar un alt mizerabil care sustine un dement doar pentru a castiga capital politic. Am incercat sa ii ascult si planul de guvernare, ar reusit sa trec de prima parte si am ajuns pana la partea in care arunca in mai multe parti ale economiei romanesti cu cate 30 de miliarde de euro de parca ar fi fost un mizilic. Inca nu m-am dumirit daca este rupt de realitatile economice romanesti si bate campii cu gratie sau era doar o povestioara nascocita de el pentru prosti.

Anamaria Gavrila, si distinsa doamna tot cu Dumnezeu in gura. Dumnezeu i-a aratat calea si stie ce are de facut de acum inainte (si cu toate astea, doamna rateaza metodic). Dupa care, distinsa doamna, descrie romanii exact in felul in care nu m-am simtit vreodata. Probabil ca nu sunt roman. In mod cert nu sunt unul pe placul dansei. Pleaca deputati din POT, iar raspunsul dansei este ca sunt uniti. Doamna crede ca reprezinta alternativa unei guvernari eficiente, dar face apel la specialisti (din orice domeniu), sa se alature partidului. Pai cu ce sau cu cine sa guvernezi, paragladino? Sila e putin spus.

Daca AUR ar fi ramas in pozitia in care l-au dat afara din partid pe Calin Gerorgescu fara ca mai apoi sa se mai agate disperati de el, daca nu ar fi avut mizerabili in partid precum jegul infect de Mugur Mihaescu (puroiul ala infect rusofil), daca ar fi avut un lider ca si Valeriu Nicolae (si stiu ca domnul Valeriu nu s-a asocia vreodata cu un astfel de partid, dar e doar un exemplu de dragul discutiei), poate ca i-as fi inteles pe oamenii care au sustinut si sustin AUR si 5G. Dar nu este cazul si tot nu ii inteleg.

La fel cum nu inteleg nici ura dintre tabere, ura cu care ,,pro europenii" le doreau auristilor sa moara de foame daca ar fi iesit GS presedinte, la fel cum auristi le doresc celorlalti sa sufere cu Nicusor Dan. De ce? Auristii ii fac prosti (si in toate felurile) pe nicusoristi, iar nicusoristii (daca exista asa ceva) ii fac prosti (si in toate felurile) pe auristi si/sau suveranisti. Victorie, am infrant, suntem mizerabili. Am votat cu Nicusor Dan, tocmai din sila (nu de frica, da?) fata de 5G si GS. Nu cred in Nicusor Dan. Nu cred ca va fi capabil sa vina cu schimbari notabile.

Insa nu am vrut sa fiu reprezentat de mizerabili ca si Calin Georgescu sau George Simion. Deocamdata ii avem pe jigodiile de Predoiu si Grindeanu, mizerii care ar fi trebuit sa dispara de mult si jeguri care nu sunt cu nimic mai bune decat GS. Se incalezesc pe margine Piedone, Firea si Mwolguta. Iar peste 3 ani sunt sanse mari sa ii avem la conducere pe alti sonati oportunisi Georgisti sau Simionisti. Intr-un fel sau altul, tara asta pare sa fie damnata. Ar fi bine sa ma insel si viitorul ei sa nu fie unul sumbru, dar nu o sa pariez pe asta.

Sa ni se dea, sa ni se faca

Incerc sa imi inchipui cum ar fi sa ma trezesc dimineata si sa-l am presedinte pe George Simion. Nu reusc, mi se pare ireal si de neimaginat. Insa am ajuns in situatia asta, situatie in care am putea sa avem o astfel de mizerie pe post de presedinte.

Sunt voci care dau vina pe PSD, din cauza lor s-ar fi ajuns aici, deoarece s-a votat si se voteaza ,,anti-sistem". Cred ca mai degraba este vorba de prostie. Suntem infiorator de prosti si tinem mortis sa aratam lucrul asta. Cacat esti, cacat primesti!

Avem o clasa politica care este cel putin foarte slab pregatita. Pentru ca oamenii care sunt capabili sa miste lucrurile isi vad de afacerile lor si prefera sa nu se amestece in troaca infecta pe care o numim noi clasa politica, troaca la care se inghesuie hoti, oportunisi, demagogi si foarte rar oameni care isi doresc cu adevarat sa schimbe lucrurile in bine.

Imi place sa cred ca stiu lucrurile astea, pentru ca cel putin de 17 ani lucrez cu primari/autoritati publuice locale, cred ca numarul primarilor/presedinti CJ si prefecti pentru care am prestat servicii este de ordinul a trei cifre. Si sunt cativa pentru care am tot respectul, pe care incerc sa ii ajut cu tot ce pot eu, si cam asta este si relatia lor cu comunitatea in care se implica.

Au in comun faptul ca au o situatie materiala cel putin decenta si nu se bazeaza pe veniturile din primarii si fac destule sacrificii pentru a se achita de sarcini si responsabilitati. Si cred ca aproape toti cei care sunt implicati la modul serios, au avut momente in care au recunoscut ca au obosit sa mai fie primari si ca le-ar fi infinit mai usor sa revina in mediul privat.

Si se intampla lucrurile astea pentru ca suntem si noi cat se poate de jegosi si de infecti, vrem sa ni se dea, sa ni se faca. Ne inchipuim ca daca iesim la vot cand este nevoie, gata, ne-am facut datoria, sa ni se dea, sa ni se faca. Nu este suficient! Am atat de multe exemple de oameni care ar putea sa schimbe ceva in comunitatea care traiesc, dar ei prefera sa se planga, sa-si arate nemultumirile si frustrarile pentru ca nu li se da, nu li se face. Daca si-ar cheltui altcumva resursele alocate pentru jelanii, ar putea sa schimbe in bine cate ceva. Cand eram copil, asa se intampla, in loc sa ne plangem, incercam sa reparam ce se putea. Vremurile acelea s-au dus, oamenii erau alcumva construiti, iar partea cu facutul in loc de lamentari futile, este pe cale de disparitie, nu ne mai implicam, preferam sa ne plangem si sa aratam cu degetul.

Si uite asa apar tot felul de ciurucuri, de golani maidanezi scurtcircuitati care speculeaza lucrurile astea, promit ca le vor da, ca le vor face tot ce isi doresc. Iar prostii se dezic de orice urma de bun simt si logica, si aplauda ca focile, se incata ca vor avea motorina si benzina cu un leu si se aliniaza fericiti la coada nefericirii. Probabil ca de asta s-o fi gandit si Tutea la cirezile de imbecili. Sunt aici, mai multi si mai prosti ca niciodata.

Pot sa ii inteleg pe cei care renunta, chiar al naibi de bine pot sa ii inteleg, si pe cei care spun ca au obosit ii inteleg. Eu asa cred ca asata as face, as renunta, pentru ca nu ma vad altcumva. Daca ne vom trezi ca ipochimenul presedinte, cred ca voi renunta la orice urma de implicare, cred ca as renunta la tot ce am facut aici si as pleca oriunde altundeva. Sa o iau de la zero, atat ca se mai poate, si sa nu mai stiu nimic despre cirezile de imbecili.

Muratura I

Imbatranesc, imbatranesc si putin cate putin, ma schimb. Cel mai clar semn al faptului ca imbatanesti este in momentul in care iti pare rau dupa tinerete, momentul in care regreti ca nu mai esti tanar. As vrea cu toata fiinta mea sa mai am din nou 20 sau 30 de ani. Oricat de prost si naiv am fost cand am fost tanar, ramane de departe tot cea mai buna perioada a mea.

Sunt unele persoane care impart batranetea in patru etape, pentru mine ar fi doar trei etape, prima fiind cea in care regreti tineretea si mare parte din tot ce faceai cand erai tanar, mai poti sa mai faci chiar si in prima batranete.

A doua batranete ar fi cea in care te mai descurci singur dar iti dramuiesti resursele astfel incat sa nu ai nevoie de ajutorul altora. A treia batranete este cea in care ai nevoie de ajutor, cea in care risti sa devii o povara pentru cei dragi tie, batranete pe care sper sa nu o apuc.

Unul din obiceiurile mele care incepe sa se schimbe, este cel cu ajutatul. Imi place sa cred ca am ajutat semnificativ mai mult decat am fost ajutat. Partea asta cu ajutatul este tot un soi de egoism, pentru ca de multe ori o faci pentru tine, ca sa iti placa ce vezi in oglinda. Uneori ajuti pentru ca bucuria celui ajutat poate sa fie molipsitoare, si tot la egoism ajungem. De regretat nu regret ca am ajutat cat de mult am putut, dimpotriva, as face la fel daca ar fi sa o mai iau de la capat.

Cele mai bune relatii le-am avut fix pentru ca am ajutat. Iar cand ajutorul asta este cat se poate de sincer, de ambele parti, poate sa duca la niste relatii foarte faine. Asa este cu o parte dintre fostii colegi de facultate, cu prieteni din Cluj si Bistrita, nasii nostri si pana si cu colegii de munca.

Pe colega de munca am cunoscut-o cand s-a angajat in domeniul constructiilor ca debutanta la o firma de executie, eu fiind proiectant la obiectivul la care firma lor executa lucrarile. Am simtit-o imediat ca era emotionata si putin stresata si mi s-a parut perfect firesc sa o asigur de faptul ca se va descurca foarte bine si ca poate sa apeleze oricand la orice fel de clarificari si sfaturi legate de aspectele tehnice. M-am bucurat cat se poate de sincer ca am reusit sa o incurajez la vremea respectiva si sper ca micul ajutor moral oferit atunci a ajutat-o sa-si consolideze macar putin increderea in fortele proprii.

Ma consider norocos ca imi este colega, de foarte multe ori gandim la fel, ne intelegem de minune si colaboram grozav. Este mai harnica decat mine, munceste mai mult, este isteata, determinata si onesta, si ma bucur grozav ca privieste critica asa cum trebuie sa fie, constructiva, ma bucura faptul ca imi atrage atentia cand gresesc si ca suntem in stare sa radem si sa glumim chiar si pe tema asta.

M-am obisnuit si am invatat cum sa imi ofer ajutorul dar cred ca inca nu am invatat cum sa il primesc asa cum se cuvine, nu ma simt confortabil cand se intampla lucru acesta, asa ca prefer sa fac ce stiu sa fac bine si cu ce sunt obisnuit. Si pe toti cei foarte apropiati, prieteni, colegi de munca sau de breasla, ii ajut cu placere de fiecare data cand pot si cat pot. Doar ca am observat ca nu mai pot si nu mai sunt dispus ca mai demult.

Asa ca, pentru ceilati, amici, vecini, colaboratori si cunoscuti, nu mai sunt la fel de mult dispus sa ajut. Incet, incet, invat sa spun si nu, chiar daca imi displace, incep sa invat sa imi dozez resursele. Nu mai rezist sa mai muncesc doua zile si doua nopti la rand (chiar si o noapte pierduta se resimte altcumva acum), nu mai pot sa conduc o tara intreaga pentru maruntisuri, nu mai vreau sa mai indrept sau sa clarific situatii pentru oricine.

Un lucru e clar, ma schimb, ma trasform, ramane de vazut si in ce anume.

Banci si credite

Relatia mea cu bancile este una impusa. Nu-mi doresc sa lucrez cu ele, dar sunt obligat, nu pot sa am firma si sa lucrez doar cu cash, musai anumite operatiuni prin Trezorerie si altele prin banca. Asa ca, le evit pe cat posibil, lucrez de nevoie cu BT si cu Raiff, de preferat doar online. Nu spun ca nu am mai prins si cativa oameni decenti prin banci, dar pe multi imi venea sa-i bat cu ranga, sa le dau numa-n gura. Unul din motive ii dat de faptul ca angajata jumatatii o vrut sa faca imprumut la Raiff, si da-i cu adeverinte, da-i cu chestionare completate si drumuri la banca, ca sa ii spuna aia dupa vreo 7 zile ca de fapt nu pot sa ii dea imprumut. In fine, i-o dat jumatatea mai buna banii aia imprumut, ca era voarba doar de 6k de euro, doar ca dupa o luna o inceput cei de la Raiff sa o cheme pe angajata sa ii dea imprumutut. Da' o ranga in falci, nu vreti voi?

Sunt cateva dudui prin banci care ar merita numa' suturi in dinti. Aveau impresia ca m-au castigat la loz in plic. Ca sa fac eu nu stiu ce sloboz con carne, actualizarea datelor, scoring nu stiu de care sau mai stiu eu ce tampenii. Nu vreau! Nu am de ce. Nu am luat imprumut (cred ca de mai bine de 25 de ani) din banca si nici nu intentionez. Ca poate, totusi, doresc. Da, doresc sa ma lasati naibii in pace, sa nu ma deranjati.

Am avut o incercare de a constitui o garantie de buna executie in banca, dar am descoperit rapid ca e mult mai ok la Trezo. Platesc salariile lunar online, darile la stat le achit prin Trezo cu OPME, si aia e, asta e toata interactiunea mea cu bancile. Din hasti in pasti ma mai suna cate o duduie, ca sa merg pana la sucursala, si spun clar si raspicat ca nu vreau nici sa merg si nici sa ma mai apeleze.

In schimb, colega, cand s-a angajt la mine, era cu rate la banci si are alta relatie cu bancile, de rate stiu ca a scapat rapid si nu a mai facut altele, pentru ca in momentul in care si-a cumparat locuinta, i-am dat eu bani imprumut. Acum, daca primeste si dividende, priveste alfel lucrurile. S-ar muta la un apartament cu 3 camere, dar ar pastra si actuala locuinta, sa o inchirieze si sa-i ramana de achitat la noua locuinta o rata mai mica. Asa ca s-a dus pe la banci si a verificat conditiile.

Inteleg ca la salariul pe care il are, ar primi lejer un imprumut de 200k euro, iar prin zona sunt apartamente cu trei camere decente pe la 70-80k euro. La 80k de euro imprumutati, rata ar fi undeva la 2.2mii lei lunar, iar prima locuinta poate sa o inchirieze lejer cu 1.2 mii lei/luna, ceea ce ar insemna 1 (una) mie lei rata/luna (la banii astia ar trebui sa isi cumpere apartament ieri), ceea ce mi se pare un mizilic, echivalentul a doua pachete de tigari / zi.

Asa ca, nu dati banii pe prostii (si luati apartamente la copii!), decat sa fumati, mai bine faceti credite la banci, e mai sanatos!

Loganet nou 1.0 TCE

Un fost coleg de munca si-a cumparat de curand loganet nou, metoda cu loganetul vechi dat la schimb. Si cand spun vechi, inseamna ca avea 4 ani si cca 40 mii km - 1.0TCE 101CP. A fost la revizie in reprezentanta, a vazut un loganet nou, manual - tot 1.0 TCE - 100CP - alb si cel nou si cel dat la schimb, si gata, a vrut si el, ca tot se plictisea degeaba. Cel vechi a fost evaluat la 7mii si ceva de euro, cel nou 15 mii si ceva de euro, asa ca 8mii de euro mai tarziu pleca fostul coleg fericit din reprezentanta.

Mi l-a dat pe mana, sa il conduc si sa-mi spun parerea. Cum sunt mai prost de felul meu, i-am spus omului ca-i superb, ca mi se pare foarte frumos si confortabil, ca-i o masina minunata si-i doresc sa il tina cat mai multi ani si fara sa aiba evenimente neplacute, partial adevarat, pentru ca, sincer, chiar ii doresc sa se bucure de masina cat mai mult si sa nu faca boroboate cu ea, dar la restul pot sa spun doar ca mi se pare o masina decenta, masina cu care cred ca e foarte ok sa iti faci treaba, si cam atat, nu pot sa spun ca mi-a placut.

Dupa care m-am suit in Polo, bucuros ca am revenit la trocariciul preferat, fara sa ma deranjeze tableta infipta in mijlocul bordului si fara sa imi vina sa ma sui in picioare pe acceleratie de fiecare data cand voiam sa depasesc. Si am revizuit calculele facute de fostul coleg. Diferenta de pret insemna 8mii euro/4ani = 2mii euro/an, + CASCO (alte riscuri la o masina de 15mii euro) si alte maruntisuri, ajungea omul lejer la 2500 euro/an (si implicit costuri / 10mii km).

La 5 masini ale mele, ar insemna 12.5 mii/an doar depreciere si CASCO. Daca fac un calcul rapid cu deprecierea masinilor pe care le-am avut pentru ultimii 5 ani, ies ca la sirioane am castigat cateva sute de euro (din dauna totala primita scad 400 de euro pentru cel casat, adun 100 pentru cel vandut si cel in funciune pot sa-l revand oricand cu 350 de euro, cat a costat - total Sirioane as fi un plus de cca 600 de euri) si la Polo-uri sunt pe plus cam 900 de euro (dauna totala primita de 3400 euro), celalalt polo cumparat cu 2.5 euro valoreaza cam tot atat si acum, iar fordul s-a devalorizat undeva la pana la 1000 de euro, am gasit la fel la pretul la care l-am cumparat. Practic, daca as vinde acum toate masinile pe care le am, as fi cu un mic plus fata de pretul de achizitie, in cel mai rau caz as fi pe zero. Golful nu il mai iau in calcul, doar ce l-am cuparat de doua luni si zic ca l-am luat sub pretul pietei.

Daca iau in calcul strict ultimii 4 ani, ar iesi un 50 mii de euro. Bani pierduti, daca imi luam masini noi. Asta raportat la loganetul fostului coleg, daca as fi luat VW, Ford si Toyota (ca nu cred ca ai de unde sa cumperi Daihatsu de nou in ro), probabil ca as fi pierdut si mai multi bani, luand in considerare deprecierea data de vechimea masinilor. Daca iau in considerare si cei 120k/an km parcursi la munca eu si colegii + 30k facuti de doamna, pai deja jucam in alta liga, pentru ca buy back la 40mii de km cum o facut colegul ii una, si la 250 mii km (cam cat am condus eu in ultimii 4 ani) ii cu totul si cu totul alceva, cred ca luam 3 semine si o flegma la revanzare.

Nu ca n-as fi stiut, dar mi-am reconfirmat inca o data ca nu sunt facut pentru masini noi. Imi spunea mecanicul meu ca uite, Florine, Duster nou, o frumusete, il apreciaza strainii si noi il injuram ca ni se pare scump la 20+ de mii de euro. Si i-am raspuns omului ca imi place si mie, nu injur, maica, ca nu ma ajuta, dar mi se pare scump si mie la 20k, daca o sa am nevoie de un 4x4 o sa iau in calcul sa cumpar unul fix cum a vandut colegul asta al meu, dupa 4 ani la mai putin de jumatate valoarea masinii, de preferat cu 40mii km in bord, in mod clar pe firma, sa deduc impozitele si TVA-ul de pe ea, ca daca o iau la 8mii pe firma si aplic toate deducerile, ar ramane undeva la 5k de euro, suma pe care o rotunjesc altcumva cand o pronunt, maica.

Deci, da, sunt zgarcit, stiu, nu trebuie sa mi-o mai spuna si altii, si ma bucur ca nu i-am strigat colegului ca de 15 mii de euro imi luam 10 Sirioane si 5 Polo! Cand vine vorba de masini, e clar ca trebuia sa ma nasc scotian.

Should I stay or should I go

De cel putin 20 de ani, de cand jumatatea mai buna si-ai asumat niste riscuri si si-a facut SRL, putem sa spunem ca suntem administratori sau, cum ar spune unii, suntem patroni de firme. Din 2007 pana in 2015 am devenit (impreuna cu un colaborator) admistrator si asociat cu o firma care se ocupa cu reparatii si comercializarea PC-urilor (ne-au trecut cateva zeci de mii de PC-uri si laptopuri prin maini), iar din 2015 pana in prezent sunt administrator pentru doua firme si a unui PFA.

Asta in timp ce am pe cartea de munca 18 ani vechime ca angajat, incepand cu muncitor necalificat si pana la director judetean cu pest 100 de oameni in subrodine. Asa ca am experienta si ca angajat si ca administrator de firma, cat de cat inteleg din amandoua cate ceva.

Imi este ceva mai greu putin sa pricep de ce se plang si unii si altii. Pot sa inteleg de ce te plangi pe moment, esti nervos, frustrat sau te simti nedreptatit, te descarci cumva de sentimentele care te framanta sau te apasa, defulezi si aia este, te simti mai usor, mai liber si mai stralucitor, plm. Dar sa te plangi tot timpul de asa ceva, mi se pare mizerie infecta si futila care nu produce nimic bun. Patronii? Sunt rai, maica, sug sangele boborului, se imbogatesc pe spinarea angajatilor! Angajatii, pai sunt lenesi, mint, pupincuristi, fura, lustruiesc menta si nu isi merita salariul. Dupa umila parere, toate astea sunt doar niste mizerii inutile.

De ce se ajunge in situatia asta? Pentru ca sunt prosti si unii si altii, pentru ca se complac sau pentru ca trag mata de coada si nu au tupeul sa ia taurul de coarne. La inceput, se fac niste promisiuni (unii le numesc contracte - tu promiti ca faci XYZ, eu promit ca fac ABC). Doar ca, uneori, acele promisiuni au probleme serioase de formulare, devin foarte interpretabile, macar pentru una dintre parti. Si in momentul in care promisiunea nu mai este atragatoare sau acceptabila, ar trebui ca ea sa inceteze. Fara discutii, fara negocieri. Eu asa am procedat si asa cred ca este cel mai corect (pentru toate partile) sa se procedeze. Nu-ti convine? La revedere! Nu poti sa faci lucrul asta cu un functionar public, de regula doar dupa trei ani cu calificative negative poti sa desfaci contrctul unui functionar public, altfel, este extrem de greu sa disponibilizezi un functionar public - dar astea sunt exceptiile si lasam functionarii publici pentru alta data.

Inteleg ca fiind administrator de firma, trebuie sa fii mai responsabil decat un angajat, asta cel putin daca inchei un contract de munca pe o perioada nedeterminata. In baza acelui contract, angajatul se poate inhama la un credit la banca pe o perioada lunga, banzandu-se pe acea perioada nedeterminata (care este uneori rezolvata cu salarii compensatorii samd). Tocmai pe motivul asta, am un colaborator care incheie doar contracte anuale. Omul s-a intalnit de cateva ori cu doamna cu coasa si isi face planurile de viitor putin altcumva. Se termina anul, hai sa vedem daca reinoim contractul. Hai sa vedem daca mai tin firma inca un an sau o inchid, ca nu sunt obligat sa mor cu firma de gat.

Cam asta a fost si motivul pentru care am muncit singur in firma din 2015 pana in 2021. Nu am vrut sa fiu responsabil pentru siguranta financiara a angajatilor. Am fost un fel de 5 in 1, am avut noroc ca stiam foarte bine si devize, partea de programe de proiectare, legislatie in domeniul constructiilor, ceva contabilitate si partea de executie in teren pentru dirigentia de santier. Am centrat, tras la poarta si aparat, eu am servit si eu am primit cel putin 6 ani de zile. Asta in timp ce unii radeau de mine, ca ce patron sunt eu de muncesc singur pana imi sar capacele.

Pot sa spun ca am fost norocos, am stiut ca nu o sa pot sa duc lucrurile la nesfarsit muncind ca boul in jug, asa ca am angajat, in prima faza un pensionar si o colega foarte tanara - cu ceva experienta pe partea de devize. Daca pe tip il cunosteam cat de cat, stiam ca e serios si ca are habar de meserie, despre respectiva colega nu stiam nimic, dar nimic nimic. Tipa a spus clar ca pleca de la locul de munca pe motive de director (politic numit, cum alfel) tampit, ca vine la mine sau nu, ea de plecat tot pleaca de la vechea firma (asumata!). Asa ca am facut o promisiune, vine la mine pentru o perioada de 6 luni, de proba.

Si jur ca in cele 6 luni am vrut sa ii spun de mai multe ori sa incheiem colaborarea, ne pierdeam timpul. Din fericire, nu am facut-o, mereu am mai acordat inca o sansa, mereu am cautat sa imbunatatesc lucrurile. Cam dupa un an, a inceput sa prinda lucrurile si sa munceasca eficient, cel putin la nivelul in care sa isi scoata salariu si sa nu mai merg in pierdere cu ea. Serios, primul an am pierdut bani cu ambii. Si ca sa fie lucrurile ok, cam dupa un an, cand a inceput sa inteleaga lucrurile si sa fie eficienta, au venit altii si i-au facut oferte salariale mai bune decat ce avea la mine. Din fericire, a preferat sa ramana.

Cand a venit vorba de contracte, i-am pus sa-si faca singuri contractele. Eu am stabilit doar nivelul salarial, in rest, clauze, obligatii si raspunderi, le-am dat mana libera. Concediu, libere, suplimetare, au avutde ales. M-am tinut de contractele acelea cu sfintenie. Am platit salariile si contributiile la timp. Am plusat si extra contracte, ca mod de apreciere.

I-am ajutat pe ambii cu problemele personale (chirii, sanatate, procese, cumparat locuinta samd). Desi nu am prevazut asa ceva in contracte - le-am pus la dispozitie masini de serviciu, cu toate cheltuielile la mine (asigurari, revizii si carburant, carburant inclusiv pentru deplasarile in scop personal).

Am avut grija sa le maresc in permanenta salariile. Fata de 2021, suntem la dublu, chiar daca inflatia nu este 100% din 2021 si pana acum, dar ne merge bine si este normal sa tin cont de aspectul asta. Colega a primit anul acesta si dividende aferente anului 2024 si a primit in fiecare an (cumulate) prime care depsesc cel putin doua salarii.

Ne spunem tot ce gresim, incercam sa invatam si din greseli si sa fim din ce in ce mai buni. Am invatat-o sa-si faca PFA, i-am dat cotrnacte pe PFA-ul ei si o invat cum sa le gestioneze si cum sa solutioneze problemele aparute. O prezint beneficiarilor, verificatorilor si colaboratorilor. Sper ca in 3 max. 4 ani sa fie ea administratorul firmelor mele. Colegul are PFA-ul lui si ii dau si lui contracte separat pe langa partea de coalborare. Anul trecut ne-am mutat din sediul inchiriat intr-o cladire proprie. Banii economisiti de pe chirie, au intrat in salariile colegilor.

Si din toata treaba asta, ei au concediu cate 28 de zile, lucru pe care eu nu mi l-am permis pana acum. Ei termina programul la ora 16:30, eu termin de multe ori la ora 22. Dar de fiecare data cand am avut de tras tare, i-am intrebat daca pot sa vina sa faca suplimentare (platite dublu, fara discutii). De cele mai multe ori au putut, dar daca au fost probleme personale, am tras tare si singur.

Si in cei 20 de ani in care am tras impreuna cu jumatatea mai buna pentru firma noastra, cand am reparat si pregatit zeci de mii de PC-uri, sau cand am facut sute de proiecte si verificat zeci de lucrari, mereu am aflat ca sunt o jigodie si ca sug sangele si seva boborului, ca un patron nemernic si nesimtit ce eram eu.

O multime de puleti imi explicatu ca patronii: - isi iau merc, porsche sau Bemeweu (n-am avut asa ceva, nici eu, nici doamna, dar probabil ca o sa luam un Mercedes, sa jucam si noi, regulamentar, in liga care trebuie)

- dau bani de salariu la plic nu platesc contributiile (un angajat mi-a propus candva varianta asta, i-am spus ca prefer sa o aiba mare - pensia, zic, am fost mereu cu contributiile la zi, chiar si cand nu am avut bani in firma si am platit luni intregi salariile si contributiile din buzunarul prorpiu)

- dau salariu minim pe economie sau nu-ti maresc salariul cu anii (nici eu nici doamna nu am avut vreodata un angajat cu salariu minim, dimpotriva, salariile le-am actualizat de regula de doua ori/an)

- nu fac nimic, mai mult incurca decat ajuta (nimic mai fals, pana acum si eu si doamna am avut ani intregi in care am dus munca de pe firme singuri, eu stiu sa fac tot ce fac angajatii mei, ei nu stiu sa faca tot ce stiu eu sa fac, la fel si in cazul jumatatii)

- patronii au amante, amanti (bai, de ce? aici am o problema, ca n-am avut, nu am si imi place sa cred ca doamna-i tot asa)

- te pun sa muncesti suplimentar, nu respecta zilele de concediu (din 2015 pana acum, sunt sigur ca am avut sub 10 zile libere / an, concediu nu am, ca nu sunt angajat LOL, dar angajatii nostri si-au luat toate zilele de concediu si uneori si in plus, pentru probleme mai delicate)

- isi bat nevestele, amantele (ce? cine? ma declar confuz, nu inteleg de unde asa idei)

- fac evaziune fiscala (eu nu lucrez cu cash, doar facturi-totul trece prin e-factura, rulez banii prin trezorerie, fiscul are control 100% pe banii mei, la fel si jumatatea mai buna)

Mai sunt multe aspecte puse in carca patronilor, parte dintre ele adevarate si justificate pentru unii dintre patroni. Dar fix patronii aia ar trebui taxati si blamanti, aia care fac mizerii. Nu ai concediu, pleci in secunda 2 din firma si faci si sesizare la ITM. Nu iti primesti drepturile salariale, pleci instatnt si sesisezi si ANAF-ul. Asta trebuie facut, nu continuata relatia de colaborare abuz, pentru ca, daca patronii aia se comporta ca niste jigodii, nu se vor schimba. Orice relatie abuziva ar trebui intrerupta de urgenta. Asta este arma angajatului, asta este cartea lui, si cartea asta am jucat-o ori de cate ori a fost cazul.

Cand am plecat din functia de inspector, aveam colegi din alte judete care se mirau de ce am plecat, ce daca pute putin, macar era caldut. Colegii de judet stiau de ce am plecat, unul dintre ei a plecat la randul lui la putin timp dupa mine, am colaborat si mai colaborez cu el in privat, dar celorlalti le-a fost mai comod sa ramana, suportau duhoarea si era ok, dadeau cu cardul la sfarsitul lunii si erau multumiti.

Sunt si oameni care nu se bazeza foarte mult pe fortele prorprii si nu au curajul sa plece dintr-o firma in momentul in care nu le mai convine. Ok, inteleg, nu toti au puterea sa spuna STOP in momentul in care nu le mai convine, dar hei, macar incepi sa cauti ceva in alta parte, nu pisi ochii ca nu-ti convine patronul si politica firmei.

Bun, pot sa inteleg daca sunt rate pentru rude cu probleme de sanatate, e cam greu sa iesi dintr-o asfel de relatie abuziva cand ai oameni care depind de tine. Dar daca sunt rate la casa, la masia, telefoane sau mai stiu eu ce miniuni, am plecat instant, fara discutii, fara preaviz, fara nimic. Mars ma! Nu-mi convine, nu ma tine nimeni cu forta sclav pe plantatie. Mai ales daca ma bazez pe mine, ca sunt bun, ca stiu ceva, ca sunt in stare sa aduc plusvaloare. Daca sunt bun, imediat imi gasesc alt loc de munca sau, de ce nu, ma fac chiar eu patron, nu? Nu. Preferam sa ne plangem, reeeeeeeeee, ptraonii ie rai, maica, nu ne merita!

Asa este, sunt cazuri in care administratorii sunt niste jigodii care au prins o conjuctura favorabila si chiar isi bat joc de unii angajati, dar vinovate sunt ambele parti in egala masura, o parte pentru ca profita si cealalta pentru ca accepta. Plecati, plecati in secunda 1, plecati de indata ce stiti ca sunteti nedrpeptatiti, nu acceptati asa ceva, pentru ca daca acceptati, va deveni normalitate. Daca va bazati pe ceva, sigur puteti sa gasiti un loc de munca unde sa fiti respectati sau, si mai bine, plecati pe cont propriu. Niciodata nu am muncit ca angajat ca si cum am muncit pe cont propriu. Atat timp cat faceti bine ceea ce faceti, sa nu va fie niciodata frica sa plecati de la un loc de munca unde sunteti nedreptatiti.

Polo 1.9 vs. Golf 1.9

La inceputul anului am cumparat la repezeala un Golf 5 1.9TDI si 105CP, condus de un batranel pana la piata, nu bate nu troncane primul proprietar LOL. Masina este decenta, a fost intretinuta corespunzator asa ca i-am facut rapid o revizie (placute de frana, schimb distributie, schimb ulei motor, ulei cutie - distributia avea doar 30mii km dar avea deja 6 ani vechime si nu are rost sa fim scotieni doar pentru 100 de euro), i-am pus scut metalic (scuturile din plastic sunt cam degeaba pe drumurile in lucru) si am prezentat-o santierelor pe care dam cu sapa.

Nu prea am cum sa nu fac comparatii cu Polo 1.9TDI (s-a mai spus ca sunt cocalar? totusi, unul mai mic, ca nu ma arunc la BMW), pentru ca le am si le conduc pe ambele, iar diferentele mi se par destul de mari. In primul rand, cei 105CP pentru Golf V sunt cam putini, masina e mai grea decat Polo iar cutia de viteze nu o ajuta foarte mult. Parerea mea (sa nu-i spunem personala, ca-i mica si ea si poate o doare) este ca cel mai potrivit motor de pe Golf V este cel de 2.0 - ambele versiuni, 140CP si 170CP, doar ca 2.0 vine cu un consum mai mare, cu probleme dese la chiulasa si la turbo, insa diferentele intre 1.9 (nu mai zic nimic despre cel de 90CP) si 2.0 sunt imediat sesizabile.

Eu vad Golful V 1.9 ca pe un mic tanc, butucanos, puternic, robust, doar ca mai lent decat Polo 1.9. Interiorul are un plus la Golf V in comparatie cu Polo, este ceva mai elegant si mai confortabil decat Polo, spatiu mai mult, materialele sunt mai bune calitativ si scaunele mai confortabile. Golful V este mai stabil si are suspensia mai buna (conteaza si faptul ca Golful are suspensie independenta pe spate in timp ce Polo are punte rigida), dar motorul este ceva mai galagios la Golf. Fiind mai lent, va beneficia cat de curand si de Stage1 (va ajunge la cca 130CP).

Pentru drumuri mai lungi, daca nu ma grabesc, mai ales daca sunt si portiuni de autostrada, prefer Golful V, este mai confortabil.

Daca ma grabesc (si eu mai tot timpul ma grabesc), daca am nevoie sa ma misc rapid, Polo 1.9TDI este mai fasnet, mai agil, rapoartele cutiei sunt mai bune, se simte mai bine cum intra turbo iar consumul este semnificativ mai mic. Asa ca am mai cumparat inca un Polo 1.9TDI, norocos cum sunt, l-am nimerit cu km putini, cumparat de la un batranel (pana la piata, nu bate, nu troncane, porneste la sfert, pacat ca-i negru, dar nu mai fac nazuri la culoare), fost sofer la ambasada si de curand pensionar.